Mutarea în Cipru din România în 2026: ghidul complet, fără scurtături

Actualizare, octombrie 2026: impozitul pe profit în Cipru este 15% de la 1 ianuarie 2026, regula de 60 de zile a fost simplificată din același an, iar distribuirea presupusă de dividende a fost eliminată pentru profiturile realizate din 2026. Articolul reflectă regulile valabile din anul fiscal 2026.

Dacă ești antreprenor, freelancer sau programator în România, aproape sigur ai auzit de Cipru. Un prieten s-a mutat la Limassol, un fost coleg lucrează de la Larnaca, iar pe rețelele sociale insula apare ca răspunsul la orice întrebare despre taxe. Mutarea în Cipru a devenit, pentru mulți români, un fel de soluție implicită.

Uneori pe bună dreptate. Cipru e un stat membru UE, cu euro, cu engleza ca limbă de lucru în afaceri și bănci, cu un climat pe care nu trebuie să ți-l descrie nimeni și cu un regim fiscal personal, Non-Dom, care funcționează foarte bine pentru anumite profiluri. Alteori, însă, oamenii pleacă pe baza unei promisiuni care nu rezistă primei întrebări de la ANAF sau de la o bancă.

În articolul acesta îți explicăm cum arată o mutare reală, de la plecarea din România până la primul an fiscal complet în Cipru. Fără scurtături, pentru că în cazul ăsta scurtăturile costă cel mai mult.

Înainte de orice: plecarea din România

Toată lumea vrea să vorbească despre Cipru. Puțini vor să vorbească despre România. Și totuși, aici se decide de fapt dacă mutarea ta funcționează.

România te consideră rezident fiscal în funcție de fapte: unde îți ai locuința, unde e familia, unde îți desfășori activitatea, unde îți petreci timpul. Faptul că ai un contract de închiriere în Cipru nu schimbă automat nimic din toate acestea.

Pasul formal este chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, pe care îl depui la ANAF cu cel puțin 30 de zile înainte de plecare, dacă pleci pentru mai mult de 183 de zile într-o perioadă de 12 luni. Nu îl trata ca pe o formalitate. Pe baza lui, ANAF evaluează dacă te mai consideră rezident fiscal român. Contează în special:

• Centrul intereselor vitale. Dacă soțul sau soția, copiii, locuința principală și afacerea rămân în România, e greu de susținut că ai plecat.

• Dovezile din Cipru. Un contract de închiriere pe termen lung, certificatul de înregistrare ca cetățean UE și, mai târziu, certificatul de rezidență fiscală cipriot.

• Situația de dublă rezidență. Dacă ambele state te consideră rezident, se aplică regulile de departajare din tratatul de evitare a dublei impuneri dintre România și Cipru: unde ai locuință permanentă, unde ai legăturile personale și economice mai strânse, unde stai de obicei.

România nu are taxă de ieșire pentru persoane fizice. Dacă deții părți sociale sau acțiuni, merită totuși să discuți cu contabilul tău momentul distribuirii dividendelor sau al unei eventuale vânzări, înainte de plecare, nu după.

Rezidența fiscală în Cipru: 183 sau 60 de zile

Odată plecat, ai nevoie de rezidență fiscală în Cipru. Fără ea, nimic din ce urmează nu se aplică.

Regula de 183 de zile

Dacă stai în Cipru mai mult de 183 de zile într-un an calendaristic, ești rezident fiscal acolo. Atât. Pentru cine se mută cu adevărat, cu familie, cu locuință, cu viața de zi cu zi pe insulă, e varianta cea mai curată, iar în opinia noastră e subestimată.

Regula de 60 de zile

A doua variantă e cea despre care se vorbește mereu. Poți fi rezident fiscal și cu minimum 60 de zile în Cipru, dacă îndeplinești toate condițiile, în același an:

1. cel puțin 60 de zile în Cipru;

2. nu mai mult de 183 de zile în oricare alt stat, luat separat;

3. o activitate, un loc de muncă sau o funcție (de exemplu de director) într-o companie rezidentă fiscal în Cipru, care nu încetează în cursul anului;

4. o locuință permanentă în Cipru, cumpărată sau închiriată.

Până la sfârșitul lui 2025 exista și condiția să nu fii rezident fiscal în niciun alt stat. Din 1 ianuarie 2026 condiția a fost eliminată. Sună ca o relaxare, și într-un fel este. Dar dacă România te consideră în continuare rezident, ai două state care te revendică, iar decizia o iau regulile din tratat. Faptele vieții tale contează la fel de mult ca înainte.

Ca să te orientezi pe cifre, poți folosi calculatorul fiscal pentru Cipru.

Ce înseamnă statutul Non-Dom

Statutul Non-Dom e motivul pentru care Cipru apare în toate comparațiile. Pe scurt: ești rezident fiscal în Cipru, dar nu ai domiciliul acolo în sensul legii cipriote. În linii mari, asta înseamnă că nu ai domiciliu de origine în Cipru (care urmează de regulă domiciliul tatălui la nașterea ta) și nu ai fost rezident fiscal în Cipru 17 din ultimii 20 de ani. Pentru un român care se mută acum, aceasta e situația normală.

Ce aduce statutul:

• 0% Special Defence Contribution (SDC) pe dividende și dobânzi, până la 17 ani (prelungibil cu 2 x 5 ani, 250.000 de euro fiecare);

• dividendele încasate de o persoană fizică nu sunt, în general, impozitate din nou prin impozitul obișnuit pe venit în Cipru.

Ce rămâne:

• contribuția de sănătate GESY de 2,65%, inclusiv pe dividende, plafonată la un venit de 180.000 de euro pe an, deci maximum 4.770 de euro pe an;

• impozitul pe profit al companiei, de 15%;

• regulile normale pentru salariu și alte tipuri de venit.

Statutul nu vine automat. Îl declari la autoritatea fiscală din Cipru. Am scris un articol separat despre pentru cine merită Non-Dom în Cipru, pentru că răspunsul e mai nuanțat decât pare.

Ce faci cu SRL-ul din România

E prima întrebare pe care o pune aproape orice antreprenor român. Ai, în principiu, trei variante de discutat cu contabilul tău:

1. Păstrezi SRL-ul și distribui dividende ca nerezident, conform regulilor românești și tratatului.

2. Închizi SRL-ul, după ce ai planificat momentul și consecințele.

3. Îți muți activitatea într-o companie nouă din Cipru, condusă din Cipru.

Oricare ai alege, un principiu rămâne valabil: o companie înregistrată în Cipru, dar condusă de fapt din România, poate fi tratată de România ca rezidentă fiscal în România. Contează unde se iau deciziile, unde locuiește directorul, unde se negociază și se semnează contractele. Dacă alegi o companie cipriotă, înființarea o face un avocat licențiat din Cipru, pe care îl contractezi direct.

Un exemplu

Să luăm un programator român care câștigă în jur de 90.000 de euro pe an prin SRL-ul lui. Se mută la Larnaca cu partenera, închiriază un apartament pe termen lung, stă pe insulă cea mai mare parte a anului și își mută activitatea într-o companie cipriotă pe care o conduce de acolo. Compania plătește 15% impozit pe profit. Dividendele pe care și le distribuie au 0% SDC, pentru că e Non-Dom, iar el plătește GESY de 2,65%.

Acum schimbă un singur lucru: partenera rămâne în apartamentul din Cluj, el lucrează în continuare de acolo și zboară în Cipru câteva săptămâni pe an. Pe hârtie, structura e identică. În realitate, ANAF are toate motivele să considere că nu a plecat niciodată.

Pașii în Cipru, în ordinea corectă

Ordinea contează, pentru că aproape fiecare pas cere actele obținute la pașii dinainte:

1. Locuința. Un contract de închiriere pe termen lung, pe numele tău, și o factură de curent sau apă pe aceeași adresă. Le pui la dosar pentru Yellow Slip, iar o cazare de vacanță nu e o dovadă convingătoare de locuință permanentă.

2. Compania. Firma îți dă baza pentru tot ce urmează: funcția de director sau contractul de muncă, cu înregistrarea la Asigurările Sociale din Cipru. Pe baza asta te înregistrezi ca cetățean UE care lucrează aici. Înființarea o face un avocat licențiat din Cipru, pe care îl contractezi direct.

3. Înregistrarea ca cetățean UE (MEU1, Yellow Slip). Dacă stai mai mult de trei luni, o ceri în primele patru luni de la sosire. La dosar pui contractul de închiriere, factura și confirmarea angajatorului, adică a firmei tale.

4. Codul fiscal (TIC) și accesul în portalul Tax For All. Ca rezident din UE, Yellow Slip-ul e cea mai simplă dovadă pe care o atașezi la cerere.

5. Înregistrarea în GESY, sistemul național de sănătate. Are nevoie de Yellow Slip și de Asigurările Sociale, nu de codul fiscal, așa că poate merge în paralel cu pasul 4.

6. Contul bancar personal. Cu Yellow Slip, cod fiscal și o adresă dovedită, dosarul tău arată ca al unui rezident. Adaugă documente despre proveniența banilor care se potrivesc cu povestea ta.

7. Declarația Non-Dom, ultimul pas, dacă îndeplinești condițiile. O depui la biroul fiscal unde ai dosarul, pe codul tău fiscal, iar acolo contează din nou locuința, venitul și conturile tale.

Dacă nu lucrezi printr-o firmă cipriotă, Yellow Slip-ul se cere pe altă bază, de exemplu resurse proprii și o asigurare de sănătate, cu alte acte.

Greșeala clasică e să începi cu banca sau cu formularul Non-Dom, înainte să ai locuința și firma. Pare eficient. De obicei nu e, pentru că fiecare ghișeu cere acte pe care le obții abia la pașii de dinainte. Și pentru că testele de rezidență se aplică pe an calendaristic, cine pleacă din România abia toamna a stat, de regulă, peste 183 de zile acolo, deci primul an în Cipru începe realist la 1 ianuarie.

Pentru cine are sens mutarea în Cipru

În opinia noastră, Cipru se potrivește dacă:

• ai o afacere și îți scoți o parte importantă din venit prin dividende;

• lucrezi ca freelancer, consultant sau antreprenor online și poți lucra de oriunde;

• ai venituri din dividende și dobânzi;

• vrei să rămâi în UE, cu engleza ca limbă de lucru;

• ești dispus să te muți cu adevărat și să ții lucrurile în ordine.

Pentru cine nu are sens

• dacă familia, casa și centrul vieții rămân în România;

• dacă cea mai mare parte a venitului tău e salariu, iar dividendele sunt mărunte;

• dacă vrei doar o firmă în Cipru, fără să te muți;

• dacă nu suporți hârtiile, evidența zilelor și întrebările băncilor.

Regulile răsplătesc oamenii care chiar se mută. Pe cei care vor doar actele, nu îi iartă. Dacă vrei să vezi pe rând cele mai frecvente idei greșite, citește Mit vs realitate: mutarea în Cipru.

Întrebări frecvente

Dacă vrei încă o pereche de ochi pe situația ta, ne poți scrie.

Informații generale, nu consultanță fiscală sau juridică. Rezultatul depinde de situația ta concretă.