Turcia ca rezidență de rezervă în 2026: drumul prin proprietate, prin firmă și de nomad digital, noua scutire fiscală de 20 de ani și problema Ciprului

Episodul 8 din seria Plan B. Turcia: regula de 200.000 USD, drumul prin firmă și nomad, scutirea din 2026 pentru veniturile din străinătate și capcana Ciprului.

Sfânta Sofia din Istanbul, cu marea cupolă, contraforții și cele patru minarete, sub un cer albastru senin, cu copaci desfrunziți în prim-plan.
În acest ghid
  1. De ce revine Turcia în discuții
  2. O țară care s-a rescris de mai multe ori
  3. Cum s-au mișcat regulile și de ce tot se mișcă
  4. Cine o folosește de fapt
  5. Șederea turistică: testează ușa întâi
  6. Condițiile generale, pe orice drum
  7. Trei drumuri reale spre rezidență (și unul care nu e)
  8. Absențele: ce ține ușa deschisă
  9. Rezidența pe termen lung și pașaportul prin rezidență
  10. Fiecare pas, în ordine (cetățean UE, drumul prin proprietate)
  11. Impozitele: ce cere Turcia
  12. Turcia lângă Cipru: aritmetica și capcana
  13. Realitatea bancară
  14. Opt uși, una lângă alta
  15. Credință, familie și legea locului
  16. Pământul însuși
  17. Două exemple (ilustrative, nu clienți)
  18. Cui i se potrivește Turcia
  19. Cui nu i se potrivește
  20. Cum se leagă de o bază europeană
  21. Întrebări frecvente
  22. Surse

Situația la 11 octombrie 2026: pe baza Legii nr. 6458 privind străinii și protecția internațională (modificată prin Legea nr. 7533 din 2024) și a regulamentului ei de aplicare, a paginilor Președinției pentru Managementul Migrației și a sistemului e-Ikamet, a criteriilor Ministerului Muncii pentru permisele de muncă (în forma publicată în octombrie 2026), a Legii cetățeniei nr. 5901 și a regulamentului ei, a Legii impozitului pe venit nr. 193 modificată prin Legea nr. 7582 din iunie 2026 și Comunicatul nr. 333 din iulie 2026, a baremului fiscal 2026, a paginilor de vize ale Ministerului de Externe, a GoTürkiye și a concluziilor Consiliului UE din 9 octombrie 2026. Mai multe praguri se stabilesc prin anunț administrativ și se pot schimba fără o lege nouă. Actualizăm ghidul când se schimbă regulile.

Acesta e episodul 8 din seria noastră despre o a doua rezidență în afara Uniunii Europene. Până acum am trecut prin Mexic, Paraguay, Emiratele Arabe Unite, Panama, Georgia, Filipine și Muntenegru, iar între ele am explicat cum funcționează Ciprul ca bază în UE alături de un Plan B. Turcia e cea mai mare țară din serie, 86 de milioane de oameni între Europa și Asia, la o oră și jumătate de zbor de București, și cea care și-a schimbat cel mai des regulile în ultimii patru ani.

Mare parte din ce citești despre ea e greșit în unul din trei feluri. Ți se spune că un apartament de 75.000 USD îți aduce rezidență; din 16 octombrie 2023, pentru cumpărările noi pragul e 200.000 USD, în orice provincie. Ți se spune că pașaportul costă 250.000 USD; cifra aceea a murit în 2022, iar cea reală e 400.000 USD. Și aproape nimeni n-a prins cea mai mare schimbare: din iunie 2026, un nou-venit care devine rezident fiscal turc poate scoate veniturile din străinătate de sub impozitul turc pe venit timp de douăzeci de ani. Turcia și-a construit, fără zgomot, un regim de tip non-dom.

Mai e un fapt care contează doar pentru cititori ca ai noștri. Turcia nu recunoaște Republica Cipru. Cele două state n-au nici convenție de evitare a dublei impuneri, nici zbor direct, iar Turcia nu trimite date fiscale la Nicosia, exact motivul pentru care UE o ține pe lista de urmărire. Dacă baza ta europeană e Ciprul, episodul acesta e mai puțin simplu decât pare.

Când pașaportul, contul din bancă și dreptul de a locui undeva depind toate de un singur stat, statul acela are multă putere asupra ta. O a doua rezidență legală o împarte. Turcia poate fi o ușă în plus solidă, dar numai dacă înțelegi cine ține cheia de fiecare parte.

De ce revine Turcia în discuții

  • Aproape. Istanbul e la o oră și jumătate de zbor de București, iar Antalya, la puțin peste două ore.

  • Intrare ușoară. Cetățenii UE pot sta fără viză până la 90 de zile în orice 180; românii pot intra chiar și cu buletinul.

  • Proprietate pe numele tău. Străinii pot cumpăra locuințe în nume propriu, iar o locuință care îndeplinește condițiile e un temei pentru rezidență.

  • O ușă fiscală nouă. Scutirea de 20 de ani pentru veniturile din străinătate și o cotă de 1% la impozitul pe moștenire pentru cei care o folosesc.

  • Rădăcini creștine adânci. Antiohia, Efesul, Capadocia, Niceea și Constantinopolul sunt aici.

  • O istorie comună. Țările Române au trăit secole sub suzeranitate otomană, iar în Dobrogea trăiesc și azi turci și tătari.

Cealaltă față, spusă direct: inflația era încă de 29,7% pe an în septembrie 2026, lira și-a pierdut cea mai mare parte din valoare într-un deceniu, statul e foarte centralizat, regulile se mișcă prin anunț, iar cutremurele sunt un risc real. Legea și morala nu sunt același lucru, nici aici, nici altundeva: treaba noastră e să descriem ce cere legea, ca să decizi cu ochii deschiși.

O țară care s-a rescris de mai multe ori

Imperiul Otoman a condus de la Constantinopol aproape cinci secole; Republica Turcia a fost proclamată în 1923 și construită pe un secularism strict, de tip francez. Pentru români, aceeași poveste are capătul ei: independența de stat a României a fost câștigată tocmai în războiul din 1877-1878 împotriva Imperiului Otoman. Turcia e candidată la UE din 1999, dar negocierile sunt înghețate din 2018.

Clădirea de pe coperta noastră spune povestea în piatră. Sfânta Sofia a fost sfințită ca biserică în 537 și a fost catedrala Constantinopolului mai bine de nouă secole. A devenit moschee în 1453, muzeu în 1934 și din nou moschee în 2020, de fiecare dată prin decizia celui care avea puterea. Lecția pentru un Plan B ține de suveranitate, nu de religie: un stat care poate schimba peste noapte sensul celei mai vechi clădiri a sa poate schimba la fel de repede și sensul unui permis de ședere.

Cum s-au mișcat regulile și de ce tot se mișcă

2013: o singură lege pentru străini. Legea nr. 6458 a creat Președinția pentru Managementul Migrației și sistemul modern de permise: pe termen scurt, de familie, de student, pe termen lung și umanitare, cerute online prin e-Ikamet și decise de direcțiile provinciale.

2022: ușa prin proprietate se îngustează. Din 26 aprilie 2022, un permis prin proprietate cerea un raport de evaluare și minimum 75.000 USD în municipiile metropolitane și 50.000 USD în rest. În același an, Președinția a început să închidă pentru înregistrări noi cartierele în care străinii depășesc o anumită pondere; în iulie 2022 anunța 1.169 de cartiere închise în 63 de provincii, cu prag de 20%.

2023: 200.000 USD, peste tot. Pentru locuințele dobândite din 16 octombrie 2023, pragul e 200.000 USD în orice provincie, măsurat după prețul din titlul de proprietate, convertit la cursul Băncii Centrale din ziua dobândirii. În 2024, Legea nr. 7533 a dat Ministerului de Interne puterea expresă de a fixa natura și valoarea proprietății, deci cifra se poate schimba prin anunț.

2026: se deschide ușa fiscală. Legea nr. 7582, publicată pe 4 iunie 2026, a adăugat articolul 20/D în Legea impozitului pe venit: douăzeci de ani de scutire pentru veniturile din străinătate ale noilor rezidenți și o cotă de 1% la moștenire în această perioadă. Comunicatul nr. 333 din 4 iulie 2026 a fixat procedura.

Direcția e limpede: ușa ieftină a anilor 2010 se închide, iar una scumpă, construită în jurul impozitelor, se deschide pentru oamenii cu capital și venituri din afară.

Cine o folosește de fapt

Potrivit cifrelor Președinției din septembrie 2026, compilate de Fundația pentru Cercetarea Migrației (Göç Araştırmaları Vakfı), 1.268.369 de străini aveau permis de ședere în Turcia, dintre care 459.784 pe termen scurt și 174.786 de familie. Pe primele locuri: cetățeni din Turkmenistan, Azerbaidjan și Siria. Numai Istanbulul avea 607.611, Antalya 79.103. Străinii au cumpărat 21.534 de locuințe în 2025, 1,3% din toate vânzările și cel mai mic număr din ultimii nouă ani: regula de 200.000 USD și-a făcut treaba.

Europenii sunt o minoritate mică, mai ales pe coasta dintre Alanya și Fethiye și la Istanbul. Statul nu-i mai curtează ca pe cumpărători de garsoniere ieftine, ci ca pe contribuabili cu capital și venituri din afară.

Șederea turistică: testează ușa întâi

Românii pot sta până la 90 de zile în orice 180 fără viză, cu pașaportul sau cu buletinul. Turcia nu e în Schengen, deci zilele acestea nu contează la Schengen. Folosește-le pentru o iarnă acolo unde crezi că vrei să locuiești. Ca să rămâi mai mult, depui cererea pe e-Ikamet înainte să se termine cele 90 de zile; o cerere depusă la timp îți permite să rămâi până se decide.

Condițiile generale, pe orice drum

Articolul 32 din Legea nr. 6458 cere oricărui solicitant de permis pe termen scurt să documenteze scopul șederii, să aibă o locuință care respectă standardele de sănătate și siguranță, să prezinte cazierul dacă i se cere, să dea o adresă și să nu aibă interdicție de intrare. În practică ai nevoie și de asigurare de sănătate pe toată perioada, de un pașaport valabil cu cel puțin 60 de zile peste permis și de dovada mijloacelor. Un permis pe termen scurt se dă pe cel mult doi ani odată; birourile dau adesea unul.

Două detalii pică cele mai multe dosare: o adresă într-un cartier închis, care nu se mai poate repara după ce ai semnat, și un scop care nu se mai potrivește cu faptele, de pildă un permis „turistic” reînnoit ani la rând sau un permis „prin proprietate” pe un apartament închiriat turiștilor.

Trei drumuri reale spre rezidență (și unul care nu e)

1. Proprietate: o locuință de cel puțin 200.000 USD

Articolul 31 alin. (1) lit. b) îi enumeră pe „cei care dețin bunuri imobile în Turcia”. Articolul 28 alin. (3) din regulamentul de aplicare și documentul actual din e-Ikamet adaugă condițiile.

  • Ce contează: o locuință, înscrisă ca atare în titlul de proprietate, pe care chiar o folosești drept casă. Spațiile comerciale, birourile, terenurile și câmpurile nu contează. Ghidul actual spune că locuința nu poate fi închiriată sau folosită pentru venit.

  • Valoarea: cel puțin 200.000 USD la data dobândirii, după titlu și raportul oficial de evaluare, pentru o singură locuință; valorile a două apartamente nu se adună. Lista oficială de documente nu prevede nicio excepție pentru cumpărările mai vechi, așa că cine a cumpărat înainte de octombrie 2023 verifică pragul aplicabil la direcția provincială înainte de cerere.

  • Familia: soțul sau copilul care deține o cotă poate cere permis pe același temei; un membru fără cotă folosește locuința doar ca dovadă a mijloacelor.

  • Durata: până la doi ani odată, reînnoibil cât timp deții și folosești locuința.

Taxa de cadastru (tapu) e 4% din prețul declarat, împărțită prin lege între cumpărător și vânzător, deși contractul o mută adesea. La construcțiile noi poate apărea TVA; asigurarea obligatorie la cutremur (DASK) e cerută pentru clădirile de locuit. Ia-ți propriul avocat, verifică autorizația de locuire (iskan) și verifică adresa pe lista cartierelor închise înainte să semnezi.

2. Firma ta: rezidență plus permis de muncă

Înființarea unui SRL turc e de rutină; capcana e că permisul de ședere îți dă dreptul să locuiești în Turcia, nu să muncești acolo. Un asociat străin care își conduce firma are nevoie de permis de muncă de la Ministerul Muncii, conform Legii forței de muncă internaționale nr. 6735, iar criteriile ministerului sunt precise.

  • Capitalul: capitalul vărsat al firmei trebuie să fie de cel puțin 500.000 TRY, iar partea asociatului străin de cel puțin 500.000 TRY și de cel puțin 20%.

  • Angajați turci: cel puțin cinci cetățeni turci pe statul de plată; primul permis se dă cu mențiune, iar din luna a șaptea cei cinci trebuie să fie angajați în fiecare lună.

  • Scurtătura investitorului: un asociat străin cu o parte din capital de cel puțin 100.000 USD e scutit și de testul de capital, și de regula celor cinci angajați.

  • Salariul: al unui director de nivel înalt trebuie să fie de cel puțin cinci ori salariul minim brut.

Permisul de muncă ține loc și de permis de ședere. Drumul acesta e pentru cine construiește o afacere reală cu oameni locali, nu pentru un PFA mutat peste Bosfor.

3. Nomad digital: o preaprobare, apoi o viză

Turcia a lansat în 2024 un program pentru nomazi digitali prin GoTürkiye, platforma ministerului turismului. Obții întâi online un Certificat de identificare de nomad digital, apoi ceri viza la un consulat sau centru de vize turc, iar după sosire, permisul de ședere pe procedura obișnuită.

  • Cine: cetățeni din 26 de state UE, inclusiv România, plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția, Marea Britanie, SUA, Canada, Rusia, Ucraina și Belarus, între 21 și 55 de ani, cu diplomă universitară.

  • Munca: contract de muncă cu o firmă din afara Turciei sau contracte de servicii cu clienți din afara Turciei.

  • Venitul: cel puțin 3.000 USD pe lună sau 36.000 USD pe an.

  • Lipsește de pe listă: Ciprul. Cetățenii ciprioți nu pot folosi deloc acest drum.

Turcia nu are un statut fiscal special pentru nomazi digitali. Revenim mai jos la motivul pentru care asta contează.

Alte uși, pe scurt

Permisul de familie îi permite titularului să-și aducă soțul și copiii minori dacă are un venit de cel puțin o treime din salariul minim pentru fiecare membru, în total nu mai puțin decât salariul minim, asigurare de sănătate pentru toți și un permis de ședere de cel puțin un an. Cartea Turcoaz (Turkuaz Kart), din Legea nr. 6735, e un statut de muncă și ședere pentru oameni foarte calificați și investitori importanți. Iar articolul 31 alin. (1) lit. j) permite un permis pe termen scurt de până la cinci ani pentru cei care investesc la nivelul fixat de Președinte, cu soț și copii.

Nu e rezidență: pașaportul pe bani

Cetățenia prin investiție există: o proprietate de 400.000 USD păstrată trei ani sau 500.000 USD în capital fix, depozite bancare, titluri de stat ori unități de fond, sau 50 de locuri de muncă. E alt produs, din legea cetățeniei, iar un apartament de 200.000 USD nu te apropie de el. Despre al doilea pașaport vom scrie într-o serie separată.

Absențele: ce ține ușa deschisă

  • Permisul pe termen scurt: din 2016, regula celor 120 de zile se află în regulamentul de aplicare, pe baza unei delegări exprese din lege. Conform articolului 29 alin. (1) lit. c), permisul poate fi anulat sau nereînnoit după peste 120 de zile în străinătate în total în ultimul an, cu excepția serviciului public obligatoriu, misiunii oficiale, studiilor sau sănătății. Tratează 120 de zile drept limită.

  • Numărarea anilor spre rezidența pe termen lung: absențele de peste șase luni în total într-un an sau de peste un an în total în cinci ani îți întrerup rezidența, iar anii de dinainte nu mai contează.

  • Rezidența pe termen lung: se pierde după mai mult de un an continuu în străinătate, cu excepția sănătății, studiilor sau serviciului obligatoriu acasă.

Pentru un cititor cu baza în Cipru sau în România, un permis turc pe termen scurt nu poate sta în sertar cât timp trăiești la Limassol sau la București.

Rezidența pe termen lung și pașaportul prin rezidență

Articolul 42 acordă un permis pe termen lung, nelimitat, după opt ani de ședere neîntreruptă cu permis, fără ajutor social în ultimii trei ani, cu venit suficient și regulat, asigurare de sănătate și fără amenințare la ordinea publică. Regulamentul numără strict cei opt ani: niciun an cu peste 180 de zile de întrerupere, nu mai mult de 365 de zile în ultimii cinci și nicio absență de peste șase luni dintr-odată. Titularii au majoritatea drepturilor cetățenilor, mai puțin votul, funcțiile publice și serviciul militar.

Naturalizarea e mai rapidă pe hârtie: cinci ani de ședere neîntreruptă conform articolului 11 din legea cetățeniei, cu cel mult șase luni în străinătate în total, turcă suficientă, conduită bună și venit suficient. Anii petrecuți cu permis turistic nu contează. Turcia nu-ți cere să renunți la cetățenia veche, iar România permite dubla cetățenie.

Fiecare pas, în ordine (cetățean UE, drumul prin proprietate)

  1. Acasă. Pașaport, cazier apostilat, certificate de stare civilă, cu traduceri autorizate.

  2. Primul drum. Intri fără viză, verifici lista cartierelor închise, îți iei propriul avocat.

  3. Cod fiscal și bancă. Te așteaptă întrebări despre proveniența banilor.

  4. Cumpărarea. Transferul titlului la cadastru, plata prin bancă, polița DASK, un titlu cu preț de cel puțin 200.000 USD la cursul Băncii Centrale din acea zi.

  5. Cererea. Te înregistrezi pe e-Ikamet înainte de capătul celor 90 de zile, încheii asigurare de sănătate turcă, plătești taxele de permis și de card, mergi la programare.

  6. Adresa. Îți înregistrezi adresa; cardul vine prin poștă.

  7. Reînnoirea. Depui în cele 60 de zile dinaintea expirării, niciodată după; ții un jurnal al drumurilor în străinătate.

Impozitele: ce cere Turcia

Cine e rezident. Conform articolului 4 din Legea impozitului pe venit, ești rezident dacă ai domiciliul în Turcia sau stai mai mult de șase luni într-un an calendaristic; absențele temporare nu întrerup calculul. Articolul 5 îi exclude pe cei veniți pentru o sarcină temporară precisă, studii, tratament, odihnă sau călătorie. Rezidenții sunt impozitați pe venitul mondial, nerezidenții doar pe venitul din Turcia. Permisul nu decide asta. Rămâi rezident fiscal român cât timp ai domiciliul în România, centrul intereselor vitale aici (familia, casa, afacerile) sau stai peste 183 de zile în orice 12 luni consecutive. România și Turcia aplică o convenție de evitare a dublei impuneri semnată în 1986, care decide rezidența când ambele state te revendică.

Cotele pentru persoane fizice în 2026. Progresive: 15% până la 190.000 TRY, 20% până la 400.000, 27% până la 1.000.000 (1.500.000 pentru salarii), 35% până la 5.300.000 și 40% peste. Dividendele de la firme turcești au 15% reținere la sursă; jumătate din dividend e apoi scutită, iar restul se declară peste un prag, cu creditarea reținerii.

Regula sursei. Conform articolului 7, salariile și veniturile profesionale sunt venit din Turcia dacă munca se face în Turcia. Aici e capcana pentru nomazi: un onorariu de la un client german, câștigat la un birou din Antalya, e în legea turcă venit turcesc.

Noua scutire de 20 de ani. Articolul 20/D scutește veniturile și câștigurile „obținute în afara Turciei” timp de douăzeci de ani pentru oricine devine rezident la 1 ianuarie 2026 sau după și n-a avut nici domiciliu, nici vreo obligație fiscală în Turcia în cei trei ani calendaristici anteriori. Chiriile, dobânzile sau câștigurile de capital turcești anterioare nu te descalifică; un salariu, un venit comercial sau unul profesional turcesc anterior, da. Trebuie să obții un certificat de scutire de la administrația fiscală până la sfârșitul anului în care devii rezident, sau până la sfârșitul lui februarie dacă devii rezident în noiembrie sau decembrie; dacă ratezi termenul, pierzi scutirea. Impozitul străin pe veniturile scutite nu se creditează. Conform Comunicatului nr. 333, dividendele de la o firmă străină și chiria dintr-o proprietate din străinătate sunt acoperite; chiria din Turcia și serviciile prestate în Turcia nu sunt, nici pentru clienți străini. Pe durata scutirii, moștenirile au o cotă fixă de 1% în loc de cote de până la 10%.

Firmele. Impozitul pe profit e 25%, cu un impozit minim intern de 10% din profitul dinaintea anumitor deduceri. O firmă cu sediul legal sau cu conducerea efectivă în Turcia e contribuabil turc pe venitul mondial.

Convențiile. Turcia are convenții cu România (1986), Germania (2011), Austria (2008), Elveția (2010), Marea Britanie și Olanda (ambele semnate în 1986). Cu Republica Cipru nu are niciuna.

Turcia lângă Cipru: aritmetica și capcana

Să luăm o firmă cu 100.000 EUR profit, distribuit integral proprietarului.

  • Firmă turcă, proprietar rezident în Turcia: 25% impozit pe profit lasă 75.000 EUR; reținerea de 15% pe dividend ia 11.250 EUR. Cel puțin circa 36.250 EUR înainte de declarația anuală, în care jumătate din dividend se declară la cotele progresive.

  • Firmă cipriotă, proprietar care trăiește în Cipru cu statut Non-Dom: 15% impozit pe profit lasă 85.000 EUR; dividendul are 0% SDC; contribuția GESY de 2,65% ia circa 2.250 EUR. În total, aproximativ 17.250 EUR.

  • Firmă cipriotă, proprietar rezident în Turcia cu articolul 20/D: 15% impozit cipriot pe profit; Ciprul nu reține nimic la dividendele plătite unei persoane fizice nerezidente, iar dividendul e venit din străinătate pentru Turcia. Pe hârtie, circa 15.000 EUR.

Acum capcana. Dacă locuiești la Istanbul și conduci firma cipriotă din sufragerie, Turcia poate susține că firma e condusă efectiv din Turcia și îi poate impozita profitul cu 25%. Dividendele ar fi atunci impozitate ca dividende turcești, în afara articolului 20/D. Ciprul, la rândul lui, poate spune că firma nu mai e condusă și controlată din Cipru. Fără convenție între cele două state, nu există nici regulă de departajare, nici procedură amiabilă care să tranșeze. Cifra mică ține doar dacă firma chiar e condusă din Cipru, de oameni aflați în Cipru. Coerența bate trucurile.

Și regula celor 60 de zile trage în sens opus. Un Non-Dom cipriot pe regula de 60 de zile nu poate petrece mai mult de 183 de zile în niciun alt stat; pragul Turciei e de șase luni. Poți avea o casă în Turcia și rezidență fiscală în Cipru, sau rezidență fiscală turcă și noua scutire, dar nu pe amândouă deodată.

Realitatea bancară

Străinii pot deschide conturi cu pașaport și cod fiscal, dar majoritatea băncilor cer permis de ședere, adresă și proveniența banilor. Lira e o monedă de cheltuit, nu de economisit; mulți rezidenți își țin economiile în valută.

Turcia participă la schimbul automat de informații financiare prin CRS. Pe 9 octombrie 2026, Consiliul UE a păstrat Turcia în Anexa II a listei sale fiscale, lista jurisdicțiilor cooperante cu angajamente deschise, pentru că încă nu face schimb de informații cu toate statele membre: nu face cu Ciprul. Nu e o listă neagră, dar e un motiv pentru care băncile europene se uită de două ori. Băncile acționează adesea ca o prelungire a aparatului de conformare al statului; ghidurile noastre despre contul bancar după mutare și despre protecția activelor și confidențialitate arată cum arată un dosar curat. Declară-ți rezidența fiscală reală pe fiecare formular CRS.

Opt uși, una lângă alta

  • Mexic: rezidență temporară pe solvabilitate, permanentă după circa patru ani.

  • Paraguay: temporară doi ani, apoi permanentă; impozitare teritorială.

  • Emiratele: prin firmă, Green sau Golden Visa; convenție cu Ciprul.

  • Panama: Friendly Nations sau Qualified Investor (România nu e pe lista Friendly Nations); impozitare teritorială.

  • Georgia: un an fără viză, permis prin proprietate de la 150.000 USD; convenție cu Ciprul.

  • Filipine: viza de pensionar de la 40 de ani, cu un depozit de 15.000 până la 50.000 USD; fără minim de zile.

  • Muntenegru: proprietate, firmă sau nomad; cea mai strictă regulă de absență (30 de zile); euro; convenție cu Ciprul.

  • Turcia: proprietate de la 200.000 USD, firmă cu permis de muncă sau viză de nomad; planifică cel mult 120 de zile în străinătate; scutire de 20 de ani pentru veniturile din afară ale noilor rezidenți; nici convenție, nici schimb de date, nici zboruri directe cu Ciprul.

Credință, familie și legea locului

În Antiohia, azi Antakya, ucenicii au fost numiți pentru prima dată creștini. Sfântul Pavel s-a născut la Tars. Cele șapte biserici din Apocalipsă erau în vestul Anatoliei. În 325, primul Sinod ecumenic s-a adunat la Niceea, azi İznik, și a dat Bisericii Crezul pe care îl rostim și azi la fiecare Liturghie; pe 28 noiembrie 2025, Papa Leon al XIV-lea și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu l-au rostit împreună lângă ruinele unei bazilici de pe malul lacului, la 1.700 de ani după. Patriarhia Ecumenică, Biserica-mamă a Ortodoxiei, are sediul tot la Istanbul, în cartierul Fener, deși seminarul ei de pe insula Halki e închis din 1971.

Azi creștinii sunt o mică minoritate; străinii se roagă în parohii catolice, ortodoxe și protestante la Istanbul, Izmir și pe coastă. Misiunea publică e altă poveste: ADF International relatează că din 2020 peste 200 de lucrători creștini străini și familiile lor au fost expulzați sau opriți să mai intre, pe baza unor coduri de securitate. Dacă credința ta include slujire publică, cântărește asta.

Articolul 41 din Constituție numește familia temelia societății turce. Statul a declarat 2025 Anul Familiei și perioada 2026-2035 Deceniul Familiei și Populației, îngrijorat de o natalitate care a scăzut la 1,42 copii pe femeie în 2025, foarte aproape de cea a României. Nu avem încredere în statele care planifică familiile de sus, dar o societate care încă tratează căsătoria și copiii ca pe ceva firesc contează pentru o familie care se gândește la o mutare.

Pământul însuși

Pe 6 februarie 2023, două cutremure din sud-est au ucis 53.537 de oameni în Turcia. Istanbulul stă lângă falia nord-anatoliană; pentru un bucureștean, riscul seismic nu e o idee nouă. Asigurarea obligatorie acoperă clădirea în limitele ei, nu mobila sau chiria. Cumpără clădiri noi, cu autorizație de locuire completă și cu părerea unui inginer.

Două exemple (ilustrative, nu clienți)

Cristian și Alina: o casă la mare, nu un card. Cristian, 49 de ani, are o firmă de software în București; Alina, 46 de ani, e medic stomatolog. Băieții sunt la liceu. Vor un al doilea cămin într-un loc cald, la două ore de zbor, și o ușă pregătită dacă Europa se strică.

  • Bunul. După trei veri ca turiști, cumpără un apartament în Konyaaltı, Antalya, cu 210.000 USD, pe o adresă verificată pe listă. Ar îndeplini condiția pentru permis.

  • Încă nu depun. Cât timp viața lor e în București, un permis turc ar risca anularea după 120 de zile de absență, iar folosirea locuinței ca scop al permisului nu se potrivește cu realitatea lor. Rămân turiști, 90 de zile din 180, cu buletinul.

  • Ce rămâne la fel. Casa, firma și familia sunt în România, deci rămân rezidenți fiscali români, iar ANAF le impozitează veniturile din toată lumea. Dacă ar închiria apartamentul, chiria s-ar impozita în Turcia și s-ar declara în România prin declarația unică, cu creditul prevăzut de convenția din 1986; ar pierde însă temeiul permisului.

  • Comutatorul. Dacă se mută, știu că trebuie să ceară certificatul de scutire turcesc în anul mutării și să lămurească întâi plecarea cu ANAF.

Radu: nomadul care citește articolul 7. Radu, 34 de ani, e programator din Cluj, cu PFA, și facturează unui client din Germania. Vrea doi ani la Istanbul.

  • Drumul. Viza de nomad: România e pe listă, Radu are diplomă, câștigă peste 3.000 USD pe lună de la un client din afara Turciei.

  • Impozitul. Munca făcută la Istanbul e, în legea turcă, venit din Turcia. Dacă devine rezident fiscal turc, scutirea de 20 de ani nu îi acoperă onorariile, iar Comunicatul nr. 333 o spune explicit pentru serviciile prestate în Turcia. Dacă rămâne rezident român, ANAF îi impozitează onorariile, iar Turcia poate avea și ea un drept, după convenția din 1986.

  • Plecarea din România. Dacă pleacă de tot, depune la ANAF, cu 30 de zile înainte de plecare, chestionarul de rezidență la plecare (formularul Z017). Dacă domiciliul din buletin rămâne în România, ANAF îl poate trata în continuare ca rezident; atunci contează convenția din 1986 și un certificat de rezidență fiscală din Turcia.

Cui i se potrivește Turcia

  • familiilor și pensionarilor care chiar vor locui acolo cea mai mare parte a anului, într-o locuință de 200.000 USD sau mai mult;

  • antreprenorilor care construiesc o afacere turcă reală, cu oameni locali sau cu o parte din capital de cel puțin 100.000 USD;

  • nou-veniților cu avere și venituri din afară care vor cei douăzeci de ani ai noii scutiri și o planifică serios;

  • angajaților la distanță pentru un an sau doi, care acceptă că salariul lor poate fi venit turcesc.

Cui nu i se potrivește

  • Celor care vor un card de ținut în sertar. Planifică cel mult 120 de zile în străinătate.

  • Rezidenților din Cipru care vor ambele. Fără convenție, fără schimb de date, fără zboruri directe.

  • Cumpărătorilor de apartamente ieftine. Sub 200.000 USD, drumul prin proprietate e închis.

  • Celor care speră că permisul le încheie rezidența fiscală în România. Nu o încheie.

Cum se leagă de o bază europeană

Pentru cei mai mulți cititori, baza principală rămâne în Europa. Dacă baza aceea e Cipru, ordinea acolo nu se schimbă: locuință, firmă, Yellow Slip, TIC (codul fiscal), GESY, bancă și, la final, Non-Dom. Ghidul nostru despre mutarea în Cipru o explică pas cu pas, articolul despre regula celor 60 de zile arată de ce zilele singure nu te fac rezident, iar cel despre structuri internaționale de firme arată de ce o structură trebuie să se potrivească cu locul în care chiar trăiești. Toate articolele în română sunt pe blog.

Întrebări frecvente

Pot primi rezidență în Turcia cumpărând o proprietate?

Da, dacă deții o locuință înscrisă ca locuință, trăiești în ea și, pentru cumpărările din 16 octombrie 2023 încoace, titlul arată un preț de cel puțin 200.000 USD la cursul Băncii Centrale din ziua dobândirii. Adresa nu trebuie să fie într-un cartier închis.

Cât pot lipsi fără să pierd un permis pe termen scurt?

Regulamentul de aplicare încă permite anularea după mai mult de 120 de zile în străinătate în ultimul an, cu excepția serviciului public, misiunii oficiale, studiilor sau sănătății. Planifică de parcă aceea ar fi limita.

Ce e noua scutire fiscală de 20 de ani?

Din 2026, cine devine rezident fiscal turc după trei ani calendaristici fără domiciliu și fără obligații fiscale în Turcia poate scoate veniturile din străinătate de sub impozit timp de douăzeci de ani, dacă obține la timp certificatul de scutire. Veniturile din Turcia, inclusiv munca făcută acolo, rămân impozabile.

Are Turcia viză de nomad digital?

Da. Cetățenii țărilor eligibile, inclusiv românii, între 21 și 55 de ani, cu diplomă și 3.000 USD pe lună din afară, obțin online un certificat și apoi o viză. Ciprioții nu sunt eligibili și nu există un statut fiscal special.

Pot locui în Turcia și păstra firma din Cipru?

Doar cu grijă. Turcia impozitează firmele conduse efectiv din Turcia, iar dividendele lor ies atunci din scutirea de 20 de ani. Fără convenție Turcia-Cipru nu există regulă de departajare. Firma trebuie să fie condusă cu adevărat din Cipru.

Surse

  • Legea nr. 6458 privind străinii și protecția internațională (mevzuat.gov.tr): https://www.mevzuat.gov.tr/mevzuat?MevzuatNo=6458&MevzuatTur=1&MevzuatTertip=5

  • Regulamentul de aplicare, articolul 29 (120 de zile): https://mevzuat.wiki/yabancilar-ve-uluslararasi-koruma-kanununun-uygulanmasina-iliskin-yonetmelik/29

  • Regulamentul de aplicare, articolul 40 (calculul celor opt ani): https://mevzuat.wiki/yabancilar-ve-uluslararasi-koruma-kanununun-uygulanmasina-iliskin-yonetmelik/40

  • Președinția pentru Managementul Migrației, tipuri de permise: https://www.goc.gov.tr/ikamet-izni-cesitleri

  • Președinția pentru Managementul Migrației, întrebări despre ședere: https://goc.gov.tr/ikamet-sss

  • Președinția pentru Managementul Migrației, declarația despre cartierele închise: https://www.goc.gov.tr/istanbulda-39-ilcenin-yabancilarin-ikamet-izinlerine-kapatildigi-iddialarina-iliskin-basin-aciklamasi

  • Sistemul e-Ikamet: https://e-ikamet.goc.gov.tr

  • Lex Lata, permise pe termen scurt, valoarea proprietății și absențele (septembrie 2026): https://lexlata.com.tr/insights/short-term-residence-permits-in-turkiye-grounds-renewal-refusal/

  • Invest in Türkiye, permise de ședere și praguri de investiție: https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/obtaining-a-residence-permit.aspx

  • Ministerul Muncii, criteriile pentru permisele de muncă, inclusiv asociații străini: https://www.csgb.gov.tr/uigm/tr/calisma-izni/calisma-izni-degerlendirme-kriterleri/

  • GoTürkiye, programul pentru nomazi digitali: https://goturkiye.com/fa/branding/press-releases/would-you-like-to-work-from-one-of-the-most-beautiful-countries-in-the-world

  • KPMG, viza de nomad digital (septembrie 2024): https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmgsites/xx/pdf/2024/09/fa24-188.pdf.coredownload.pdf

  • Regulamentul Legii cetățeniei, articolul 71 (calculul șederii): https://mevzuat.mturkoglu.av.tr/belge/2010139/madde/71

  • Ministerul de Externe, informații despre vize: https://www.mfa.gov.tr/visa-information-for-foreigners.en.mfa

  • Ministerul de Externe, intrarea cu cartea de identitate: https://www.mfa.gov.tr/countries-whose-citizens-are-allowed-to-enter-T%C3%BCrkiye-with-their-national-id_s.en.mfa

  • Legea impozitului pe venit nr. 193 (mevzuat.gov.tr): https://www.mevzuat.gov.tr/MevzuatMetin/1.4.193.pdf

  • Administrația Veniturilor, baremul impozitului pe venit 2026: https://cdn.gib.gov.tr/api/gibportal-file/file/getFileResources?objectKey=arsiv%2Fyardim-kaynaklar%2Fyararli-bilgiler%2Fgelir-vergisi-tarifeleri%2Fgelir-vergisi-tarifesi-2026.pdf

  • Administrația Veniturilor, convenții fiscale în vigoare: https://cdn.gib.gov.tr/api/gibportal-file/file/getFileResources?objectKey=arsiv%2Fmevzuat%2Fuluslararasi_mevzuat%2FCifte_Vergilendirme%2FTurkiyenin_Sonuclandirdigi_Vergi_Anlasmalari_Listesi.pdf

  • Comunicatul nr. 333 (Monitorul Oficial 33300, 4 iulie 2026): https://www.turmob.org.tr/arsiv/mbs/resmigazete/33300-333.pdf

  • EY, scutirea din Legea nr. 7582 (iunie 2026): https://taxnews.ey.com/news/2026-1215-turkiye-introduces-new-personal-tax-regime-including-foreign-income-exemption-inheritance-tax-relief-and-asset-repatriation-measure

  • Nişancı, articolul 20/D și Comunicatul 333 explicate: https://www.nisanci.av.tr/insights/20-year-foreign-income-tax-exemption-turkey

  • PwC Worldwide Tax Summaries, Turcia, impozitul pe profit: https://taxsummaries.pwc.com/turkey/corporate/taxes-on-corporate-income

  • PwC Worldwide Tax Summaries, Turcia, rezidența persoanelor fizice: https://taxsummaries.pwc.com/turkey/individual/residence

  • Portal Legislativ, acordul România-Turcia din 1 iulie 1986: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/45739

  • Ministerul de Finanțe al Ciprului, convenții fiscale: https://www.gov.cy/mof/en/documents/double-tax-treaties/

  • KPMG EU Tax Centre, actualizarea listei UE din 9 octombrie 2026: https://kpmg.com/xx/en/our-insights/eu-tax/etf-585-update-of-the-eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions-october-2026.html

  • Consiliul UE, lista jurisdicțiilor necooperante, 9 octombrie 2026: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2026/10/09/taxation-council-updates-the-eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions-for-tax-purposes/

  • Göç Araştırmaları Vakfı, cifrele permiselor din septembrie 2026: https://gocvakfi.org/turkiyenin-aylik-goc-trendleri-eylul-2026/

  • Anadolu Agency, locuințe vândute străinilor în 2025: https://www.aa.com.tr/tr/ekonomi/yabanciya-konut-satisinda-son-9-yilin-en-dusuk-rakami-goruldu/3807391

  • Anadolu Agency, inflația din septembrie 2026: https://www.aa.com.tr/tr/ekonomi/enflasyon-rakamlari-aciklandi/4078027

  • Anadolu Agency, natalitatea în 2025: https://www.aa.com.tr/tr/ekonomi/turkiye-de-dogurganlik-hizindaki-gerileme-devam-ediyor/3944191

  • Ministerul Familiei, viziunea Deceniului Familiei și Populației: https://aile.tr/media/329670/aile-ve-nufus-on-yili-2026-2035-vizyon-belgesi.pdf

  • Biroul de presă al Sfântului Scaun, rugăciunea ecumenică de la İznik, 28 noiembrie 2025: https://press.vatican.va/content/salastampa/en/bollettino/pubblico/2025/11/28/251128e.html

  • ADF International, expulzarea creștinilor străini: https://adfinternational.org/news/turkiye-labels-christians-as-national-security-threats-to-justify-mass-expulsions/

  • DASK, acoperirea asigurării obligatorii la cutremur: https://www.dask.gov.tr/tr/teminat-ve-kapsami

  • NTV, bilanțul oficial al cutremurelor din februarie 2023: https://www.ntv.com.tr/turkiye/bakan-yerlikaya-depremlerde-53-bin-537-canimizi-kaybettik,g4ChtXUUwkeWoxJm7M2p3g

Dacă vrei încă o pereche de ochi pe felul în care o rezidență Plan B se potrivește situației tale, ne poți scrie aici.

Informație generală, nu consultanță fiscală, juridică sau de imigrare. Autoritățile turce decid fiecare cerere.

Foto copertă: Arild Vågen, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0, decupată.

Programează o consultanță confidențială