Cipru pe termen lung: Non-Dom an de an, rezidența permanentă și pașaportul cipriot în 2026

Situația la 11 octombrie 2026: pe baza Legii impozitului pe venit și a Legii contribuției speciale pentru apărare din Cipru, modificate prin reforma fiscală în vigoare de la 1 ianuarie 2026, a Circularei 2/2026 a Departamentului de Impozite privind prelungirea regimului non-dom, a Legii 7(I)/2007 privind libera circulație a cetățenilor UE, a Legii registrului civil modificate prin Legea 149(I)/2023 privind naturalizarea, a Codului fiscal român și a Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Actualizăm ghidul când se schimbă regulile.

Aproape tot ce se scrie despre Cipru, inclusiv o bună parte din ce am scris noi, e despre primul an: în ce zi aterizezi, ce contract de închiriere semnezi, ce formular depui și unde. Ghidul nostru despre mutarea în Cipru pune pașii în ordine, articolul despre Non-Dom spune pentru cine merită regimul, iar textul despre Cipru ca bază UE lângă un Plan B arată cum se potrivește insula cu o a doua rezidență în afara Uniunii.

Articolul de față începe unde se opresc acelea. Să zicem că mutarea reușește. Copiii se adaptează, firma crește, greaca se mai lipește. Ce se întâmplă în anul cinci, în anul opt, în anul șaptesprezece? Ce uși se deschid pe drum, care se închid și ce decizii trebuie luate cu ani înainte să pară urgente?

Pe copertă e Biserica Sfântul Lazăr din Larnaca. După tradiția ortodoxă, Lazăr, înviat de Hristos în Betania, a ajuns la Kition, Larnaca de azi, și a fost episcopul cetății timp de treizeci de ani, până la a doua sa moarte. Mormântul lui a fost găsit în 890, iar biserica de deasupra a fost ridicată la scurt timp din porunca împăratului bizantin Leon al VI-lea. Pentru un român, imaginea spune ceva familiar: Sâmbăta lui Lazăr, înaintea Floriilor, o știm de acasă. Și e o imagine potrivită pentru tema noastră: a doua viață, trăită cum trebuie, zeci de ani, într-un singur loc.

De ce să gândești în decenii

Mutarea în străinătate e vândută de obicei ca evadare. Noi o vedem altfel. O familie care pleacă dintr-un stat care îi ia tot mai mult ca să-și construiască viața într-unul mai liber nu fuge de nimic: alege unde îi vor crește munca, economiile și copiii. O asemenea alegere merită un plan pe douăzeci de ani, nu pe douăzeci de zile.

Trei motive fac perspectiva lungă obligatorie în Cipru.

• Avantajele vin la început, obligațiile nu. Non-Dom funcționează din primul an de rezidență fiscală, dar e limitat în timp. Rezidența permanentă și cetățenia vin abia după ani de viață neîntreruptă pe insulă.

• Merg mai multe ceasuri deodată și nu numără la fel. Legea imigrației numără ani de rezidență și luni de absență. Legea fiscală numără ani calendaristici de rezidență fiscală. Iar România are propriile reguli, care nu se opresc automat când pleci.

• Regulile se mișcă. Cipru și-a schimbat legea fiscală, regulile bancare și politica de pașapoarte în ultimii ani, uneori peste noapte. Un plan care funcționează doar cu regulile de azi nu e un plan.

Libertatea, așa cum o vedem noi, e starea în care o familie își poate face planuri pe termen lung fără să ceară voie la fiecare pas.

O insulă cucerită de multe ori

Puține locuri din Europa au schimbat stăpânul atât de des. Fenicienii și grecii i-au populat coastele, Roma a guvernat-o, Bizanțul a ținut-o aproape o mie de ani. Richard Inimă de Leu a cucerit-o în 1191, în drum spre Țara Sfântă, și a vândut-o mai departe; dinastia franceză Lusignan a domnit trei secole, Veneția optzeci de ani, otomanii din 1571, britanicii din 1878. Cipru a devenit republică independentă în 1960, cu arhiepiscopul Makarios al III-lea primul președinte. Din 1974, de la invazia turcă, insula e împărțită, iar legea Republicii se aplică practic doar în zonele pe care le controlează. Cipru a intrat în Uniunea Europeană în 2004, cu trei ani înaintea noastră, și a adoptat euro în 2008.

Un popor condus pe rând din Constantinopol, Paris, Veneția, Istanbul și Londra învață să-și țină familia aproape, biserica și mai aproape și gândurile pentru sine. Românul care a crescut cu o bunică ce ținea posturile și cu o mamă care nu avea încredere în bănci înțelege instinctul ăsta din prima.

Aceeași istorie are o lecție pentru cei care vin: terenul se mișcă. Trei episoade recente o arată.

De trei ori s-au schimbat regulile

2013: au plătit deponenții

În martie 2013, cele mai mari două bănci cipriote, îngropate în obligațiuni de stat grecești, erau aproape de faliment. Prin salvarea convenită cu zona euro și FMI, Laiki Bank a fost lichidată: depozitele asigurate, până la 100.000 de euro, au fost mutate la Bank of Cyprus, iar cele neasigurate au rămas într-o bancă reziduală. La Bank of Cyprus, 47,5% din depozitele de peste 100.000 de euro au fost transformate în acțiuni. Au urmat controale de capital, cu plafoane pentru transferurile în străinătate, ridicate complet abia pe 6 aprilie 2015.

Pentru cine crede că economiile sunt ale celui care le-a strâns, a fost o lecție dură, și nu doar pentru Cipru: regulile europene de rezoluție bancară fac acum din bail-in un instrument standard. Concluzia practică nu e frica, ci structura. Ține banii de operare în Cipru, iar economiile pe termen lung împărțite între instituții și țări, și nu lăsa nicio bancă, din niciun stat, să țină tot ce ai.

2020: pașaportul nu mai e de vânzare

Ani la rând, Cipru a vândut cetățenie investitorilor, în forma finală pentru o investiție minimă de 2 milioane de euro. În 2020, o investigație Al Jazeera, „Cyprus Papers", a arătat pașapoarte date unor oameni care n-ar fi trebuit să le primească. Guvernul a închis programul pe 1 noiembrie 2020.

De atunci, pentru un nou-venit există un singur drum spre pașaportul cipriot: ani de rezidență legală, un examen de limbă și un test de cultură civică. Credem că e drumul corect. Un pașaport cumpărat în grabă e la fel de solid ca dispoziția politică ce l-a vândut; unul câștigat trăind undeva se ia mult mai greu înapoi.

2026: reforma care a coborât prăpastia

Reforma fiscală în vigoare de la 1 ianuarie 2026 a urcat impozitul pe profit la 15%, a desființat distribuirea deemed de dividende pentru profiturile din 2026, a simplificat regula de 60 de zile și a lărgit tranșele impozitului pe venit, primii 22.000 de euro de venit impozabil fiind acum impozitați cu 0%. Două schimbări mai puțin discutate contează și mai mult pentru o ședere lungă. Contribuția specială pentru apărare (SDC) pe dividende pentru persoanele cu domiciliu în Cipru a scăzut de la 17% la 5% pentru profiturile din 2026 încolo, iar cei care devin domiciliați după 17 ani își pot prelungi acum tratamentul Non-Dom contra unei sume fixe. Revenim la ambele mai jos; împreună schimbă cum arată anul șaptesprezece.

Cele trei ceasuri

Ideea cea mai utilă pentru o ședere lungă în Cipru: când ajungi, pornesc trei ceasuri și trebuie să te uiți la toate.

1. Ceasul imigrației. Numără anii de rezidență legală și îți măsoară absențele. La cinci ani îți poate da rezidența permanentă; la opt ani, socotiți într-un fel anume, îți permite să ceri cetățenia. E sensibil la timpul petrecut în afară.

2. Ceasul fiscal. Numără anii calendaristici în care ești rezident fiscal în Cipru. Timp de până la șaptesprezece dintre ei, statutul Non-Dom îți dă 0% SDC pe dividende și dobânzi. Nu-l interesează absențele ca atare, ci doar dacă treci testul de 183 de zile sau pe cel de 60 de zile în fiecare an.

3. Ceasul României. Plecarea nu oprește automat regulile de acasă. Vestea bună: dintre statele din care vin clienții noștri, România are unul dintre cele mai scurte ceasuri. Vestea mai puțin bună: pornește din ziua în care pleci și e decis de fapte, nu de declarații.

Ceasurile nu merg în același ritm. Un an petrecut mai mult în afară poate conta fiscal prin regula de 60 de zile și totuși să rupă continuitatea de care are nevoie rezidența permanentă. Restul ghidului înseamnă să le citești pe toate trei deodată.

Ceasul României, pe scurt

Rămâi rezident fiscal român cât timp ai domiciliul în România, centrul intereselor vitale aici (familia, casa, afacerile) sau stai peste 183 de zile în orice 12 luni consecutive. Concret, pentru o familie care se mută:

• Chestionarul de plecare. Depui la ANAF, cu 30 de zile înainte de plecare, chestionarul de rezidență la plecare (formularul Z017).

• Domiciliul din acte. Dacă domiciliul din buletin rămâne în România, ANAF te poate trata în continuare ca rezident. Mulți își mută domiciliul în străinătate, cu pașaport CRDS; pe Cipru, atunci contează convenția de evitare a dublei impuneri și un certificat de rezidență fiscală cipriot pentru fiecare an.

• Dividendele din România. Din 2026, dividendele plătite de o firmă românească sunt impozitate cu 16% la sursă. Dacă păstrezi un SRL acasă, acel impozit nu dispare prin mutare.

• Ce nu există. România nu are impozit la ieșire pentru persoanele fizice și nici un impozit pe moștenire care să te urmărească ani de zile; succesiunile dezbătute în doi ani nu datorează impozit pe venit.

Comparat cu un neerlandez, pe care statul lui îl tratează zece ani după plecare ca rezident pentru impozitul pe moștenire, sau cu un german care plătește impozit la ieșire pe părțile sociale, românul pleacă ușor. Dar pleacă doar dacă pleacă de-adevăratelea.

Anul 0 până la 1: fundația

Ghidul de mutare acoperă primul an în detaliu, așa că aici e doar ce contează pe termen lung.

• Înregistrează-te de la început. Cetățenii UE care stau peste trei luni cer certificatul de înregistrare, Yellow Slip (MEU1), în cel mult patru luni de la sosire; taxa e de 20 de euro. Ceasul de rezidență e mult mai ușor de dovedit mai târziu dacă pornește pe hârtie din prima zi.

• Ține un jurnal al zilelor și un dosar de documente din prima săptămână. Bilete de avion, contract de închiriere, facturi, adeverințe de la școală. În anul opt cineva o să-ți ceară să dovedești anul doi.

• Declară Non-Dom din primul an fiscal. Statutul funcționează doar în anii în care ești rezident fiscal cipriot, iar ceasul fiscal pornește din primul an de rezidență, fie că folosești statutul, fie că nu.

• Intră cum trebuie în GESY. Contribuția de 2,65% pe dividende și alte venituri, plafonată la un venit de 180.000 de euro pe an, nu te face singură beneficiar. Ca cetățean UE ești acoperit odată ce lucrezi în Cipru, de exemplu printr-un salariu de la propria firmă. Mai târziu, rezidența permanentă devine a doua cale.

Anii 1 până la 5: păzește continuitatea

Pentru cetățenii UE, Legea 7(I)/2007 dă rezidență permanentă după cinci ani de rezidență legală continuă. Continuitatea nu e ruptă de absențe de cel mult șase luni pe an în total, de serviciul militar obligatoriu sau de o singură absență de până la douăsprezece luni consecutive pentru motive importante, cum ar fi sarcina, o boală gravă, studiile sau o detașare.

Aici cititorii seriei noastre despre Plan B trebuie să fie atenți. Trei luni de iarnă în Paraguay, șase săptămâni în Georgia și o lună acasă la părinți, de Paști și de Crăciun, se adună mai repede decât crezi. Șase luni pe an e generos, dar e o limită, și o numără Departamentul de Migrație, nu contabilul tău.

Ce îți dă rezidența permanentă (MEU3): un statut care nu mai depinde de venit sau de asigurarea de sănătate, care se pierde doar după mai mult de doi ani consecutivi de absență și care îți deschide sistemul public de sănătate în nume propriu. Pentru multe familii e adevărata linie de sosire. Pentru cetățenii din afara UE drumul e altul: au nevoie de permis de ședere, de obicei prin angajare la o firmă înregistrată la Business Facilitation Unit sau prin politica de rezidență permanentă pentru investitori, de la 300.000 de euro. Un soț sau o soție din afara UE care locuiește cu tine primește în schimb carte de rezidență de membru de familie, după regulile UE.

Anul 8: întrebarea pașaportului

Din 19 decembrie 2023, naturalizarea urmează Legea 149(I)/2023. Un adult trebuie să îndeplinească toate condițiile:

• douăsprezece luni de rezidență legală și continuă chiar înainte de cerere, cu absențe de cel mult 90 de zile în total;

• cel puțin șapte ani de rezidență legală în cei zece ani dinaintea acelor douăsprezece luni, socotiți ca timp petrecut efectiv în Cipru, deci cel puțin opt ani în total;

• greacă la nivel B1, dovedită printr-un examen scris;

• un certificat de cunoaștere a vieții politice și sociale cipriote actuale, obținut la un test separat;

• bună purtare, locuință potrivită și mijloace stabile și regulate pentru tine și familie;

• intenția de a locui în Republică.

Există o cale mai rapidă pentru angajații cu înaltă calificare ai firmelor aprobate prin Business Facilitation Unit: după cele douăsprezece luni, trei ani de rezidență cu greacă B1 sau patru ani cu A2, deci patru sau cinci ani în total. Trebuie să fi lucrat cel puțin doi ani la o astfel de firmă și să lucrezi tot acolo când depui cererea.

Trei lucruri merită subliniate.

Primul: cele douăsprezece luni dinaintea cererii sunt stricte. Nouăzeci de zile de absență într-un an întreg lasă loc pentru o vară acasă și o excursie scurtă, nu pentru o iarnă de Plan B. Dacă vrei cetățenia, pune călătoriile de Plan B înainte de ultimul an, nu în el.

Al doilea: examenul de limbă e real. B1 înseamnă că te descurci într-o discuție la primărie și scrii o scrisoare scurtă, într-o limbă cu alt alfabet. Românii au un mic avantaj: cine a stat la slujbă știe deja „Kyrie eleison" și o parte din vocabularul bisericesc. Familiile care încep lecțiile în primul an ajung la B1 fără dramă până în anul șapte; cele care încep în anul șapte rareori reușesc până în anul opt.

Al treilea: Cipru permite dubla cetățenie, iar România la fel. Un român naturalizat cipriot își păstrează cetățenia română. Atenție însă la familiile mixte: un soț sau o soție din Țările de Jos pierde automat cetățenia neerlandeză dacă ia alta de bunăvoie, iar un austriac o pierde dacă nu obține dinainte aprobarea s-o păstreze. Germania permite dubla cetățenie din 27 iunie 2024.

Ce îți aduce, de fapt, un pașaport cipriot dacă ești deja cetățean UE? Libera circulație o ai deja. Se schimbă dreptul de vot la alegerile naționale, un al doilea pașaport european emis de un al doilea stat, cu propriile consulate, și o asigurare față de politica primului stat, oricum ar evolua. Pentru mulți români, rezidența permanentă e suficientă; pașaportul e o alegere personală, nu o necesitate.

O notă de realism: Turcia nu recunoaște Republica Cipru, iar regulile ei pentru deținătorii de pașaport cipriot diferă de cele pentru alți cetățeni UE; episodul nostru despre Turcia ca Plan B explică partea cipriotă. Păstrează-ți primul pașaport.

Anii 1 până la 17: ce face Non-Dom și ce nu face

Cât timp merge ceasul imigrației, ceasul fiscal îți dă motivul pentru care au venit multe familii. Iată regimul așa cum arată în 2026, spus precis.

Ce acoperă Non-Dom. Un rezident fiscal cipriot care nu are domiciliul în Cipru plătește 0% SDC pe dividende și dobânzi. Nici impozitul obișnuit pe venit nu se aplică dividendelor, deci SDC e stratul relevant, iar Non-Dom îl rezolvă. Până în 2025, și chiria purta SDC pentru cei domiciliați; din 2026, această contribuție a fost eliminată pentru toată lumea.

Ce rămâne.

• Impozitul pe profit de 15% pentru firma ta, indiferent cine o deține.

• Contribuția GESY de 2,65% pe dividende, dobânzi și chirii, cu venitul total plafonat la 180.000 de euro pe an, deci cel mult 4.770 de euro.

• Impozitul pe venit pentru salarii și venituri din activități independente, cu 0% până la 22.000 de euro, apoi 20%, 25%, 30% și 35% peste 72.000 de euro. Cei nou-veniți pot primi o scutire de 50% pentru salariile de peste 55.000 de euro, pentru până la 17 ani, sau una de 20%, plafonată la 8.550 de euro pe an, pentru șapte ani, fiecare cu condițiile ei.

• Impozitul pe câștigul de capital de 20%, dar doar pe proprietăți din Cipru și pe acțiuni ale firmelor care le dețin; câștigurile din alte acțiuni nu intră în impozitul cipriot pe venit. Din 2026, scutirea pe viață pentru vânzarea locuinței principale a urcat la 150.000 de euro.

• 8% pe câștigurile din cripto, o cotă fixă nouă din 2026.

Ce nu există. Cipru nu are impozit pe moștenire, pe succesiune sau pe donații și nu mai percepe impozit anual pe clădiri și terenuri din 2017. Pentru o familie care gândește pe generații, asta contează cât orice cotă pe venit.

Ce nu poate face Non-Dom. Nu atinge impozitul firmei. Nu oprește pretențiile ANAF dacă rămâi rezident român. Și nu-ți dă nimic într-un an în care pici ambele teste de rezidență: un an petrecut mai mult în altă parte e un an de beneficiu pierdut, dar nu și un an numărat pentru domiciliu, care socotește doar anii de rezidență.

Anul 17: domiciliul deemed, regula de 5% și opțiunea de 250.000 de euro

O persoană fără domiciliu de origine în Cipru devine domiciliată deemed pentru SDC după ce a fost rezidentă fiscal în Cipru cel puțin 17 din cei 20 de ani fiscali dinaintea anului respectiv. O familie care devine rezidentă în 2026 și rămâne fără întrerupere e deci Non-Dom pentru anii fiscali 2026 până la 2042 și domiciliată deemed din 2043.

Înainte de 2026, asta era o prăpastie: dividendele treceau peste noapte de la 0% la 17% SDC. Azi e o treaptă. Pentru o persoană domiciliată deemed:

• dividendele din profiturile din 2026 încolo poartă 5% SDC, iar cele plătite din profituri mai vechi, tot 17%;

• dobânzile poartă 17% SDC, cu 3% pentru anumite obligațiuni de stat și listate.

Reforma a creat și o cale de a păstra vechiul tratament. Conform articolului 3D din Legea SDC, explicat în Circulara 2/2026, o persoană fără domiciliu de origine în Cipru care devine domiciliată deemed poate plăti o sumă fixă de 250.000 de euro pentru o perioadă de cinci ani, în care e tratată ca nedomiciliată. O a doua perioadă de cinci ani, imediat după prima, e disponibilă în aceleași condiții, deci până la zece ani în plus. Opțiunea e irevocabilă, suma nu se restituie și nu se compensează și trebuie plătită până la sfârșitul lunii de după acceptarea cererii. Prima perioadă trebuie să înceapă chiar în anul fiscal în care devii domiciliat deemed; nu poate fi aleasă mai târziu. Cererea se depune până la 30 iunie al acelui an și poate fi depusă cu până la doi ani înainte.

Aritmetica pe care o sar cei mai mulți: 250.000 de euro pe cinci ani înseamnă 50.000 pe an. La 5% SDC, plătești 50.000 pe an abia pentru dividende de 1.000.000 de euro pe an. La 17% pe dobânzi, pragul e de circa 294.000 de euro de dobânzi pe an. Sub aceste niveluri, suma fixă costă mai mult decât SDC-ul pe care îl înlocuiește.

Așa că pentru majoritatea antreprenorilor răspunsul din anul șaptesprezece e simplu: lași statutul să expire și plătești 5% pe dividende. Opțiunea de 250.000 e pentru puținii cu distribuiri foarte mari sau cu un portofoliu mare de dobânzi.

Încă un efect al ferestrei de 20 de ani: anii de rezidență fiscală în altă parte încetinesc numărătoarea. Cine stă patru ani cu baza în altă țară, la mijlocul șederii, ajunge mai târziu la șaptesprezece.

Anul 20 și după: pensie, moștenire și generația următoare

O ședere lungă devine până la urmă o chestiune de pensie și moștenire.

• Pensiile. O pensie din străinătate pentru muncă prestată în afara Ciprului se impozitează cu 5% fix pe suma de peste 5.000 de euro pe an, dacă nu alegi, an de an, cotele normale. Pensiile din funcții publice pot urma alte reguli din convenție.

• Moștenirea. Cum Cipru nu impozitează moștenirea, întrebarea devine ce lege succesorală se aplică. Cipru aplică Regulamentul european privind succesiunile: dacă nu alegi altfel, se aplică legea ultimei reședințe obișnuite, adică, pentru un rezident vechi, legea cipriotă, cu cotele ei rezervate soțului și copiilor. Un testament poate alege în schimb legea cetățeniei tale, deci legea română. Un testament făcut în Cipru, în forma corectă, face parte din plan.

• Generația următoare. Copiii minori pot fi de regulă înregistrați cetățeni împreună cu părintele care se naturalizează; copiii adulți decid singuri, iar greaca învățată la școală e partea grea, deja făcută.

Credință, familie și o insulă ortodoxă

Cipru a primit creștinismul chiar de la apostoli. Faptele Apostolilor spun că Barnaba, levit născut pe insulă, a revenit cu Pavel pe la anul 45 și că la Pafos proconsulul roman Sergius Paulus a crezut. Biserica Ciprului e autocefală de când Sinodul de la Efes i-a confirmat independența în 431; după ce mormântul lui Barnaba a fost găsit lângă Salamina, la sfârșitul secolului al V-lea, împăratul Zenon i-a dat arhiepiscopului privilegii pe care le folosește și azi, printre ele semnătura cu cerneală roșie.

Pentru o familie ortodoxă din România, asta nu e muzeu. Calendarul e același, Paștele e același, Sâmbăta lui Lazăr se ține și aici, cu icoana sfântului purtată pe străzile Larnacăi. Zilele onomastice se sărbătoresc ca zilele de naștere, familiile mai adună trei generații la masa de duminică, iar parohia e locul unde cei noi îi cunosc pe oamenii care îi vor ajuta în următorii douăzeci de ani. O societate care își ține familiile și bisericile puternice are mai puțină nevoie de stat, iar Cipru, cu toată birocrația lui, încă merge pe această ordine mai veche.

Legea și morala nu sunt același lucru, nici aici, nici altundeva. Descriem ce cere legea cipriotă; cum arată o viață bună pe insulă decideți voi și familia voastră.

Două exemple (ilustrative, nu clienți)

Andrei și Ioana: familia din București care merge pe termen lung. Andrei, 42 de ani, și Ioana, 39, s-au mutat din București la Larnaca în ianuarie 2026, cu doi copii, de 8 și 11 ani. Andrei are o firmă de software în Cipru; Ioana lucrează part-time pentru aceeași firmă. Merg duminica la biserică, iar copiii învață într-o școală bilingvă.

• Plecarea. Formularul Z017 la ANAF cu 30 de zile înainte, domiciliul mutat în străinătate, apartamentul din Drumul Taberei dat în chirie. Chiria e venit din România, impozitat în România.

• Rezidența. Yellow Slip în martie 2026, jurnal de zile din prima săptămână, cel mult zece săptămâni pe an plecați, inclusiv Paștele la bunici. MEU3 devine posibil în 2031.

• Taxele. Rezidenți fiscal în Cipru pe regula de 183 de zile din 2026, Non-Dom declarat. Firma face circa 240.000 de euro pe an; Andrei își ia un salariu de 36.000 de euro și distribuie restul după impozitul de 15%, circa 173.000 de euro dividende cu 0% SDC. GESY pe venitul lui e plafonat la 4.770 de euro.

• Pașaportul. Au început greaca din primul an. Dacă trec B1, pot cere cetățenia cel mai devreme în 2035, pentru că zilele petrecute în afară nu se socotesc, și își păstrează cetățenia română.

• Anul 17. Din 2043, Andrei ar plăti 5% SDC pe dividendele din profituri de după 2026, circa 8.700 de euro pe an la nivelul de azi. Opțiunea de 250.000 ar costa de peste cinci ori mai mult; o lasă deoparte.

Mihnea: programatorul din Cluj care ia drumul rapid. Mihnea, 31 de ani, a plecat din Cluj în 2025 la Limassol, ca inginer principal la o firmă de software înregistrată la Business Facilitation Unit, cu un salariu de 70.000 de euro.

• Plecarea. Z017 la ANAF, domiciliul mutat, niciun PFA rămas deschis acasă.

• Taxele. N-a mai lucrat și n-a mai locuit niciodată în Cipru, deci jumătate din salariu e exceptată pentru până la 17 ani; impozitul pe restul e de circa 2.750 de euro pe an înainte de deduceri, plus asigurări sociale și GESY. Ca Non-Dom, dividendele și dobânzile din economii poartă 0% SDC.

• Greaca. Două seri pe săptămână din prima lună; trece B1 în al treilea an.

• Pașaportul. Ca angajat cu înaltă calificare al unei firme aprobate, poate cere cetățenia după trei ani de rezidență plus douăsprezece luni continue, deci în al cincilea an, dacă ține absențele sub 90 de zile în ultimul an.

Cui i se potrivește Cipru pe termen lung

• Familiilor care vor să prindă rădăcini într-o țară UE cu o cultură creștină vie și un cadru fiscal previzibil;

• antreprenorilor și investitorilor care trăiesc mai ales din dividende și dobânzi, care vor folosi Non-Dom mulți ani și pot trăi cu 5% pe dividende după aceea;

• celor dispuși să învețe greaca, dacă vor pașaportul, și să țină zece ani un jurnal de zile și un dosar de acte;

• românilor care vor să plece de-adevăratelea, nu doar pe hârtie.

Cui nu i se potrivește

• Celor care vor un pașaport repede sau pe bani. Ușa aceea s-a închis în 2020, iar drumul rămas ține opt ani și trece printr-un examen de limbă;

• celor care plănuiesc să stea jumătate din fiecare an în altă parte și se așteaptă totuși la rezidență permanentă sau cetățenie la termen;

• celor care își lasă familia, casa și afacerea în România și speră că ANAF nu observă;

• celor care văd Cipru doar ca o adresă fiscală. Avantajele unei șederi lungi vin din a trăi aici, iar ceasurile știu diferența.

Cum se leagă de Planul tău B

Seria noastră despre o a doua rezidență în afara UE acoperă acum Mexic, Paraguay, Emiratele Arabe Unite, Panama, Georgia, Filipine, Muntenegru și Turcia. Pe douăzeci de ani, perechea funcționează așa: Cipru e casa, Planul B e ușa. Folosește primii ani, cât construiești continuitatea, ca să pregătești ușa; ține absențele sub șase luni pe an până la rezidența permanentă; și petrece ultimele douăsprezece luni dinaintea cererii de cetățenie aproape în întregime pe insulă. Articolele despre regula de 60 de zile, miturile mutării în Cipru, contul bancar după mutare și firma în Cipru completează detaliile. Toate articolele în română sunt pe blog.

Întrebări frecvente

Surse

• PwC Worldwide Tax Summaries, Cipru, impozitarea persoanelor fizice (tranșe 2026, cote SDC, domiciliu și regula 17 din 20): https://taxsummaries.pwc.com/cyprus/individual/taxes-on-personal-income

• PwC Worldwide Tax Summaries, Cipru, determinarea venitului (scutiri, pensii, cripto, chirii): https://taxsummaries.pwc.com/cyprus/individual/income-determination

• PwC Worldwide Tax Summaries, Cipru, alte taxe (GESY, impozit pe câștigul de capital, impozit pe proprietate): https://taxsummaries.pwc.com/cyprus/individual/other-taxes

• PwC Worldwide Tax Summaries, Cipru, rezidența fiscală (regulile de 183 și 60 de zile): https://taxsummaries.pwc.com/cyprus/individual/residence

• KPMG Cipru, Circulara 2/2026, prelungirea regimului non-dom: https://kpmg.com/cy/en/insights/tax-alerts/circular-2-2026-extensions-of-the-non-dom-regime.html

• Sagehill Partners, Circulara 2/2026, metoda alternativă de impozitare SDC: https://sagehillpartners.co/circular-2-2026-alternative-method-of-taxation-for-special-contribution-for-the-defence/

• Organizația de Asigurări de Sănătate, contribuțiile GESY: https://www.gesy.org.cy/en-us/hiofinancing

• Departamentul de Migrație al Ciprului, rezidența permanentă a cetățenilor UE (MEU3): https://www.gov.cy/mip-md/en/documents/permanent-residence-of-e-u-e-e-a-citizens-and-members-of-their-families-who-are-also-e-u-e-e-a-citizens-meu3/

• Ministerul de Interne al Ciprului, cărți de rezidență și rezidență permanentă: https://www.gov.cy/moi/en/residence-cards/

• Ministerul de Interne al Ciprului, naturalizarea pe baza anilor de rezidență (formularul M127): https://www.gov.cy/moi/en/documents/acquisition-of-cypriot-citizenship-by-naturalization-due-to-years-of-residence-form-m127/

• Legea 149(I)/2023 de modificare a Legii registrului civil: https://www.cylaw.org/nomoi/arith/2023_1_149.pdf

• Regulamentul 6(2), criteriile revizuite pentru investitori (Mondaq): https://www.mondaq.com/cyprus/general-immigration/1322450/new-revised-criteria-for-granting-immigration-permits-to-investors-under-reg-62-of-the-aliens-and-immigration-regulations

• ANAF, formularul Z017, chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/Z017.html

• ANAF, ghid privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_rezidenta_2023.pdf

• Guvernul Țărilor de Jos, pierderea automată a cetățeniei neerlandeze: https://www.government.nl/themes/migration-and-travel/dutch-citizenship/loss-of-dutch-citizenship/automatic-loss-of-dutch-citizenship

• Ministerul German de Externe, întrebări despre noua lege a cetățeniei din 27 iunie 2024 (cetățenie multiplă): https://www.auswaertiges-amt.de/de/2664214-2664214

• Portalul guvernului austriac, pierderea cetățeniei și aprobarea de păstrare: https://www.oesterreich.gv.at/de/themen/menschen_aus_anderen_staaten/staatsbuergerschaft/Verlust_Entziehung_Verzicht_Staatsbuergerschaft

• Legea 141/2025 (impozitul pe dividende de 16% din 2026), ANAF: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_141_2025.pdf

• ESM, întrebări și răspunsuri despre programul Ciprului (bail-in, 47,5%): https://www.esm.europa.eu/system/files/document/faq_cyprus_18092013_archived.pdf

• Banca Centrală a Ciprului, măsurile de rezoluție la Bank of Cyprus și Laiki, 30 martie 2013: https://www.centralbank.cy/en/announcements/30032013-1

• BBC News, Cipru ridică toate controalele de capital, aprilie 2015: https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-32194092

• Al Jazeera, Cipru desființează programul de cetățenie prin investiție, octombrie 2020: https://www.aljazeera.com/news/2020/10/13/cyprus-abolishes-citizenship-through-investment-programme

• Biserica Sfântul Lazăr, Larnaca (descriere Wikimedia Commons): https://commons.wikimedia.org/wiki/File:St_Lazarus_Church,Larnaca,_Cyprus(39979638895).jpg

Dacă vrei o a doua părere asupra unui plan pe douăzeci de ani pentru familia ta în Cipru, ne poți scrie.

Informații generale, nu consultanță fiscală, juridică sau de imigrare. Autoritățile cipriote decid fiecare cerere, iar România își aplică propriile reguli.

Foto copertă: Mike McBey, Wikimedia Commons, CC BY 2.0, decupată.